Dacă ar trebui să aleg dintre o natură veşnic vie şi dragostea ta, cu siguranţă aş alege dragostea ta. Poate par nebun la prima vedere. Cum să mă lipsesc de natură numai ca să am dragostea ta? Simplu. Cum ar fii dacă soarele nu ar mai lumina? Mi-ar fii bine pentru că atâta timp cât am dragostea ta şi te am pe tine, în jurul meu luminezi mai mult decât şapte aştrii din poveştile cu zmei şi feţi frumoşi.
Cum ar fii dacă râurile s-ar opri din alergatul lor, iar susurul lor ar deveni istorie? Atâta timp cât dragostea ta îmi vorbeşte, nu există sunet mai frumos pe care l-aş putea auzi atâta timp când ţin ochii deschişi.
Şi dacă păsările ar amuţii şi nu ar mai ştii să cânte? M-aş bucura să-ţi scriu dragostea pe note şi să reinventez muzica şi poate aşa păsările ar recăpăta glas.
Dacă frunzele nu ar mai cădea, iar covorul de frunze dintr-o zi de toamnă nu ar mai exista? Dacă nu voi mai putea auzi foşnitul frunzelor pe aleile parcurilor înţesate de tineri? Nu ar fii nicio problemă pentru că dragostea ta o să-mi arate Edenul făcut numai pentru noi.
Şi cum ar fii dacă natura nu ar mai înverzi niciodată? Nu m-ar interesa pentru că atâta timp cât te am pe tine şi dragostea ta, în sufletul meu va fii mereu primăvară, iar sarabanda naturii va fii vie mereu în sufletul meu.
Şi cum ar fii dacă omizile nu s-ar mai transforma în fluturi care să ne asorteze cu cerul? Tot mi-ar fii bine, pentru că dragostea ta m-ar asorta cu cerul.
Dar dacă florile ar rămâne fără petale, fără polen şi fără miros? Pentru că dragostea ta are formă de floare cu miros îmbietor, mi-ar fii îndeajuns şi aş avea toate florile mereu cu mine. Mai mult, de petale oricum nu am nevoie pentru că nu mai spun “mă iubeşte, nu mă iubeşte”. Am deja dragostea ta.
Şi ce ar fii să nu mai apară curcubeul? Cu siguranţă curcubeul nu l-ai putea înlocui, dar nici nu trebuie pentru că va fii mereu: este legământ între om şi Dumnezeu.
Dacă ar dispărea culorile? Hmmmm. Aş începe să pictez lumea cu culorile dragostei tale aşa că peste tot unde aş merge te-aş regăsi pe tine.
Dacă nu ar mai ploua şi nu am mai putea să alergăm prin ploaie? Chiar nu m-ar interesa pentru că aş renunţa la orice numai ca să am dragostea ta. La orice!








pur si simplu minunat!sublim
Aberezi frumos, dar tot o aberatie ramane!
cineva e indragostit
asta e clar :* aberantule, enervantule, esti the best, te iubesc fratimeu
natura aia face parte din universul tău interior , imaginativ sau este natura universală ? Căci ar fi păcat ..
Este interioară bineînţeles
este o lume a mea diferită de a celorlalţi oameni.
cat de fain.
din pacate aceasta este una din acele luni in care nu cred in dragoste, nu cred in “Edenul facut numai pentru noi.”
revin in alta luna.:)
superb. cea mai frumoasa declaratie de dragoste pe care am auzit-o de la un baiat vreodata. mai stiu un singur baiat care scrie despre dragoste, ca mine. si acum am dat si peste tine. hey! suntem mai multi
) yuhuuu
si eu am lumea mea interioara…nu e minunat? e cea mai frumoasa lume care poate exista…pentru mine