Început de rând

Postasem pe la începutul activității mele de blogger fantomă un articol mai fantezist dar cu un sâmbure de adevăr, iar atunci am promis că voi reveni și cu un articol care să ia apărarea și bărbatului. Ei, mai era un articol pe aici care lua apărarea bărbatului dar parcă nu era suficient. Ce vreau să spun? Sunt unele momente în care cei doi trăiesc precum câinele și pisica ori poți spune că stai în pat cu dușmanul. Am auzit tot mai multe cazuri în care femeile își bat bărbații (înainte aveam un caz chiar la mine în bloc), dar mai sunt unele femei mai inteligente care își dau seama că nu are rost să folosește violența domestică din mai multe motive: e destul de extenuantă metoda și plus de toate s-ar putea să dea și el așa că pun planuri diabolice la cale. Ca să ajung unde vroiam de la început o să vă spun că acest articol are menirea să îi ajute pe bărbați să poată descoperii aceste planuri diabolice ale nevestelor. Cum să își dea seama dacă femeia de lângă el vrea să îl omoare sau nu. O să postez câteva poze iar dacă cineva a văzut ceva asemănător în cazul lui înseamnă că trebuie să ia măsuri.

1 decembrie, ziua României, bla bla bla. Halal zi naţională. Am aşteptat mult să văd minunea. Bradul cu peste 2 milioane de beculeţe, cel mai înalt brad din Europa dacă nu din lume de anul acesta. Am zis să ajung mai repede, aşa că am luat metroul. Nu puteam să ratez prilejul de a-mi mări numărul la pantof. Am ajuns la metrou. Primul metrou a fost imposibil să-l iau pentru că era prea plin. Am aşteptat alt metrou. Reuşesc să mă urc în el. Ajung şi la Unirii. Nu ştiam ce mă aşteaptă. Din momentul în care am ieşit din metrou şi până am urcat scările pentru a ieşi la suprafaţă am făcut: 45 de minute! Nici dacă mergeam în genunchi nu făceam atâta în mod normal. Nu aveai unde să arunci un ac. Cred că au fost oameni cât să umpli un stadion de fotbal numai jos la metrou. Toată lumea făcea poze, filma, asta pentru că aşa ceva nu cred că se va mai repeta prea curând.

Se mergea, ce spun că se mergea? Mai mult se stăteai şi dacă înaintai, înaintai pentru că erai înpins de la spate. Lumea măcar era binedispusă. Se auzeau glume în toate părţile. Lumea te călca pe picioare de zor, pe pantaloni chiar, iar la rândul tău călcai involuntar mai departe. Era o călcatea continuă. Se urca şi pe balustradă, iar scara rulantă se oprise sub cotropirea celor care nu mai aveau răbdare. Abia aşteptam să ies la suprafaţă neştiind ce mă aştepta sus. Sus lumea se înghesuia pentru a vedea bradul şi pur şi simplu nu aveai unde să mai stai. Am vrut să caut un loc mai liber şi l-am găsit…după alte 15-20 de minute de mers pe jos. Asta era undeva spre Naţiunile Unite. Lumea mergea pe stradă şi spre uimirea mea, traficul nu era oprit aşa cum credeam. Se mai găsea câte o maşină din când în când printre oameni. Nu se mai respecta nimic. Nu mai conta culoarea semaforului, poliţiştii dăteau din mâini degeaba. Poporul vroia să vadă bradul chiar şi din mijlocul străzii.

La întoarcere mi-am dat seama că dacă o iau pe la Unirii n-am şanse să ajung acasă până la miezul nopţii aşa că am făcut un scurt ocol de 2 ore prin împrejurimi. Traficul a fost tot timpul haotic, de nesuportat. A fost 1 decembrie, zi naţională. În fond, la mulţi ani România. Ai avut o zi naţională aşa cum meritai: haotică şi de neînţeles!

Am auzit câteva idei că fetele nu ar fi la fel de pricepute ca băieţii la unele lucruri printre care la fotbal. Şi eu consideram că la fotbal sunt în marea lor majoritate paralele. Asta până am dat de clipul următor. Sunt sigur că mulţi bărbaţi nu pot face asta cu mingea.

Să mă explic. Există o localitate cum mergi spre Roşiori de Vede pe nume Buzescu (vezi foto sus). Poate că cei care au trecut pe acolo îl ştiu. Ei bine multe din casele astea nici măcar nu au curent, în schimb au gresie adusă din Spania, Italia şi mai ştiu eu de unde. Ce e mai interesant e că ei dorm prin corturi în spatele palatelor. Deşi au luxul pe care şi-l dorec nu ăl folosesc iar când mor, rudele le împodobeşte cavoul cu de toate. De vorbit nu voi mai vorbi mult…voi ataşa poze ca să vedeţi despre ce vorbesc.