Amintiri · Comercial · Copilărie · Dragoste · Realităţi · Umor

Amintiri din copilărie – Episodul 1 – Dragostea de soră

M-am născut într-o zi rece de iarnă, mai exact, m-am născut când e frigul mai puternic (sau cel puţin aşa era înainte). Ce îmi pare rău este că nu mai ţin minte cum a fost la naşterea mea. Sper să fii fost sociabil şi că nu am vorbit urât. Acum stau şi mă gândesc ce o fii gândit scumpa mea surioară când a auzit că va avea companie…şi nu orice companie. O companie care avea să o însoţească peste tot: la joacă (chiar şi la prietenii ei cu toate că ea nu dorea), la masă (de acum trebuia să facă totul pe din două), la televizor (de acum trebuia să se uite şi la ce vroiam eu) şi de ce nu, chiar partener de bătaie (cu mine sau când ne bătea tata).

Nu ştiu ce a gândit ea atunci da cred că a fost foarte fericită şi spun asta pentru că ştiu sigur că i-a fost drag de mine. Când am ajuns eu acasă de la materinitate, sora mea era la ţară şi probabil plângea că vrea să mă vadă (chiar îmi pare rău că nu mai ţin minte cum a fost). Ştiu că la 3 luni după ce am vwnit de la maternitate, a venit acasă şi sora mea care a întrebat de mine aşa cum a putut având în vedere că încă nu putea să pronunţe corect cuvintele având doar 2 ani şi jumătate. Parcă o aud întrebând de mine: “Unde e că-l omol?” şi pe mama întrebând-o:”Dar de ce vrei să-l omori? E frăţiorul tău, trebuie să-l iubeşti!”

Surioara mea chiar m-a iubit! Încă o dată spun că îmi pare rău că nu mai ţin minte toate cuvintele frumoase pe care mi le-a spus. De curând mama mi-a spus câteva dintre urările de bine pe care surioara mea mi le spunea când eram mic. La scurt timp după ce ajunsese acasă şi mă văzuse, aşa încântată a fost încât nu s-a putut stăpâni să-mi spună: “Du-te pidii măti!” Cred că a fost atât de scumpă încât nici nu ştiai ce să faci: să plângi sau să râzi.

Într-una din zile, la o săptămână de când ajunsese şi soră mea acasă, mama i-a dat surioarei mele următoarea misiune: “Ai grijă de frăţiorul tău pentru că eu am puţină treabă la bucătărie”. Bineînţeles că mama nu avea treabă, însă a vrut să vadă cât de mult mă “place” surioara mea mai mare. Zis şi făcut. M-a luat mama, m-a aşezat în pătuţ, a lăsat-o pe sora mea să mă “supravegheze” ca să nu păţesc nimic rău, apoi s-a făcut că pleacă lăsând uşa întredeschisă supraveghind la rândul ei pe sora mea. Nici nu a trecut mult timp după ce mama “a plecat”, că sora mea îmi frige o palmă din dragoste mai ceva ca la Mircea Radu.

V-am spus eu. Sora mea m-a iubit mult când eram mic. Încă mă iubeşte🙂 Norocosul de mine…bine că şi eu am iubit-o, dar amănunte despre asta în episodul următor.

Va urma…

12 thoughts on “Amintiri din copilărie – Episodul 1 – Dragostea de soră

  1. deci :)) lasa ca si eu am facut asa cu maria :)) o bateam de ii sareau capacele
    mi’a povestit mama, ca o lasa pe pat, si eu nu aveam inca doi ani, si stateam cu o mana pe usa sa vad cand vine mama si cu cealalta o bateam. bine, mie nu imi vine sa cred ca am fost asa de rea, da’ daca mama zice :))

  2. singurul articol care mi’a placut intradevar dupa toate blogurile pe care le’am citit de cand stiu sa citesc :)))))))))))

          1. ceva de genu :))) și când te gândești că este mai mic ca mine :)))
            ah, dar a crescut și acum este sufletul meu🙂

Aici discutăm ideea în sine, nu persoana care o exprimă.

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s