Te-am căutat în așternut dimineața. Mi-a fost frig și am întins mâna după tine dar nu erai acolo unde te știam. M-am speriat și te-am strigat disperat dar mai apoi mi-am venit în fire. Am plecat în grabă să te caut fără a mai zăbăvi vreo clipă în încercarea de a mânca ceva pentru ca nu cumva să mă aștepți prea mult. Să nu mă căutaţi pe acasă pentru că sunt plecat. Sunt plecat după binecuvântarea inimii mele.Am plecat în căutarea ta și m-am hotărât să nu mă opresc până nu te găsesc. Dacă am să te aștept să te întorci mi se va face dor de tine…mult prea dor așa că nu o să te aștept să te întorci. Nu ştiu de unde să încep dar nu mai stau. Nu am coordonate dar o să întreb în stânga şi dreapta de tine. Într-un final trebuie să ajung unde trebuie. Poate că sunt nebun, dar decât fără tine mai bine rătăcesc o viaţă căutându-te. Dacă voi ajunge la tine peste 60 de ani măcar o zi să pot sta cu tine şi deja e suficient. Am plecat după tine vara iar acum e iarnă.Poate este iarnă dar la mine e tot vară. În mine toate acţiunile sunt invers proporţionale cu universul. Ninge dar în sufletul meu e vară iar gândul la tine îmi face sângele să alerge prin corp ca un nebun şi mă încălzeşte tot mai mult. Inima bate în ritm de colibri iar picioarele merg parcă singure. Cred că au găsit drumul spre tine.E clar că pentru prima dată este vară în mijlocul iernii iar fulgii de nea se transformă în petale de trandafiri albi. Mirosul zăpezii îşi aduce cu mirosul hainelor tale şi orice rază de soare îmi şopteşte că mai am puţin până la tine. Cerul luminează mai puternic, soarele începe să îmi ofere tot mai multă energie, iar eu sunt plin de nerăbdare.
Se întâmplă ceva. Cred că m-ai văzut printre cireși cum te caut și te ascunzi ca să te joci puțin. iubesc la tine jocul dea v-ați ascunselea, iubesc alergatul tău zglobiu. Știi că oriunde te-ai ascunde am să te găsesc și iubești asta la mine, așa că te așezi și mă aștepți să te găsesc. Te-am găsit iubito chiar la rădăcinile aceluiași tei bătrân unde m-ai cucerit prima dată, îmbrăcată cu aceiași rochie de frunze palide și cu același zâmbet ștrengar în colțul gurii. Mă faci să mă îndrăgostesc de tine în fiecare zi și faci ca asta să fie în fiecare zi mai mult. E rândul meu să te recuceresc…te duc la locul unde întâia oară ți-am răsfățat buzele.
Mâine o luăm de la capăt , dar mă cauți tu!
Ce frumos! Felicitari!
E primul post mai “soft” pe care il vad pe aici. Sper sa mai vad in viitorul unele. Chiar mi-a lasat o senzatie foarte misto ce ai scris aici.
Dar mai sunt prin urmă. Uită-te în categoriile ”Poezii” și ”Dragoste” 😛 Și vor mai fi, dar nu sunt genul care să scriu numai despre asta 🙂
@biscuiteS… mai sunt dar in urma… scrie foarte frumos dragul nostru Creve… :D:*
Le-ai citit tu? :)) Merci frumos 😛
pai da:P
Mă simt flatat 😛
“Dacă voi ajunge la tine peste 60 de ani măcar o zi să pot sta cu tine şi deja e suficient”. Genial!
Mulțu mulțu 😛
Da, da,. mai vreau! Place. 😆
Cat despre recucerirea dragostea, prea putini isi doresc sa-si redescopere partenerul, si sa-l surprinda, etc. O relatie poate fi chiar foarte frumoasa daca amandoi isi dau silinta. Daca raman impreuna, daca se bucura de viata in 2.
Corect. De cele mai multe ori intervine monotonia între cei doi 😦
Cred ca in orice relatie la un moment dat intervine monotonia. Din pacate. Dar poate fi depasita, daca amandoi depun un minim de efort.
Monotonia e la fel ca problemele din cuplu. Ele sunt inevitabile dar trebuie depășite. Dacă te căsătorești și la prima problemă vrei divorț atunci înseamnă că mai bine rămâneai singur. Fiind probleme în cuplu ele trebuie rezolvate din ambele părți.
Cine are ochi va observat ca mai sunt pe blogulet astfel de ” povestioare “. 🙂 Auz`dom`le, scoate-le la interval ca iti mananc sfarsitul povestilor !!! 😆
Mai sunt multe de genul prin draft dar nu le dau drumul acum :))
observa*, desigur ca o singura cafea mie nu-mi ajunge pentru a gandi in parametri normali. 😛
Cantități industriale :)) O cană de cafea de 2-3 litri crezi că e suficientă? :))
Eeee, Creve, tu ai scris asta? Mi-am plăcut mult de tot, sigur-sigur mai poftesc. M-ai plăcut mult finalul: dar mă cauţi tu…
Eu am scris-o 😀 Inițial am scris-o mai simplist cu final indecis apoi i-am dat altă direcție 😛
Foarte sensibil, ma bucur ca descopar si acesta latura a ta.:) Astfel de articole dau sarea si piperul unui blog. Doar ca tu ai prezentat dragostea ca un joc…de-a v-ati ascunselea, oare asta sa fie secretul succesului? Oare doar asa se poate mentine un timp indelungat fara sa se asterne praful pe ea? E o solutie de luat in calcul.
Clar nu doar atât este nevoie ca să păstrezi relația vie, dar poate ajuta foarte mult și singura limită de exprimare o face imaginația 😛
Simplu,ai talent.
Ganduri de geniu…
Bafta!
Merci frumos dar cred că ai exagerat la partea cu geniu 😛
oo..foarte dragut..love is in the air,right??:>
Și da și nu 🙂
Tumultoasa si expresiva alergarea dupa iubita ce pare ca se joaca! 🙂
De ce ai decis astfel finalul:
“Mâine o luăm de la capăt , dar mă cauți tu!”?
Nu intra in contradictie cu ce spuneai mai devreme:
“Dacă voi ajunge la tine peste 60 de ani măcar o zi să pot sta cu tine şi deja e suficient.”? 🙂
Păi partea cu 60 de ani ar vrea să arate cât de mult contează ea pentru el, iar la partea în care ea trebuie să-l caute pe el este datorită faptului că cei doi se cunosc atât de bine încât se vor găsi ușor oriunde 🙂
Asa, daaaaa! 😛
Nu este ca in reclama aceea unde el dupa ce a aflat ca a castigat o suma mare de bani, ii spune iubitei pe care tocmai voia sa o ceara in casatorie: “acum cere-ma tu!”.
Nuuuuu :)) Reclama aia e simpatică și își transmite ideea jocului, dar e complet misogină :)))
ce frumos ai spus totul…cautarea, pierderea, fuga, iubirea, asteptarea…ai redat totul atat de frumos in cuvinte atat de simple..
Simplu nu înseamnă neapărat banal 😛
Felicitari pentru cuvinte! Foarte dragut:)
Foarte tare titlul postului 🙂 Frumoase cuvinte!
Mulțumesc frumos 😛
Off….M-ai facut sa lacrimez…….Ce frumos……Mai vreau astfel de posturi……:D
Sper că a fost o lacrimă dulce 😛
Cu siguranta 😀
atunci caută că mai sunt 😛
“Mâine o luăm de la capăt , dar mă cauți tu!” – deci hai cu partea a doua! 😀
Mă mai gândesc :))) Dacă va exista trebuie să fie total imprevizibilă 😀