Realităţi · România mea!

Surprize, surprize

bacsis

Spuneam mai demult că pe la muncă trec diverși clienți, unii mai dificili, alții de care ne e mai mare dragul. Nu trece zi să nu avem măcar un client imposibil, dar clienții de care ne e drag sunt cam rari. Cu toate astea ei există și apar ocazional. Unul din acești clienți este un irlandez care a venit în urmă cu vreo 3 luni să își facă niște cărți de vizită. Tipul rupe bine româna dar are în același timp accentul ăla britanic. Personal ador accentul mai ales să auzi accentul în limba română e chiar simpatic. Plus că e genul ăla care fără să fie vreo problemă vine și de 3 ori pe zi la magazin fără să i se pară că a pierdut tot timpul din lume. A venit să își facă niște cărți de vizită pentru un eveniment ce urma să aibă loc în august 2014. Ceilalți clienți români își fac treburile pentru peste 2 ore în loc să își facă treaba la timp. Ce a fost interesant, a fost la final când a plătit cărțile de vizită. Nu am avut niciun stres astfel că nu i-am cerut niciun avans. La sfârșit a vrut să-mi lase bacșiș aproape cât costaseră cărțile de vizită, dar eu am refuzat politicos spunând că nu este nevoie. În momentul ăla a făcut niște ochi de parcă l-aș fi înjurat. S-a uitat câteva secunde cu ochii mari la mine și apoi a zis” are you sure?”. După ce i-am spus că sunt sigur a mai întrebat odată nefiind sigur că am înțeles. Am înțeles atunci că asta este imaginea românilor în ochii străinilor. Omul a plecat și a revenit ieri să îi fac mai multe cărți de vizită. Pentru același eveniment. Bineînțeles că și de data asta lucrurile au decurs la fel. A venit de mai multe ori să verifice layout-ul și de fiecare dată punctual. La final când să plătească a vrut să-mi dea iar bacșiș și îmi zice: de data asta poate îi iei că-i meriți”. Mă uit și zic din nou că nu este cazul. A insistat mai mult dar nu am luat atenția. Din nou a fost surprins și la sfârșit când a dat să plece zice: măcar o strângere de mână trebuie să accepți”. Am râs și i-am strâns mâna după care a plecat. Sunt sigur că o să mai vină dar nu mi-a venit să cred ce față a făcut când a văzut că nu primesc banii. Cred că peste tot s-a lovit de nevoia de a da bani, iar când a vrut să dea el de plăcere nu i-am luat banii. Oricum, când clienții sunt oameni muncești de plăcere.

Advertisements

6 thoughts on “Surprize, surprize

    1. Normal era să nu fie românii așa ahtiați după bacșiș :)) Pe de altă parte, dacă ar fi avut salarii măcar decente cred că unii nu ar fi acceptat bacșișurile. Vreau să cred asta 😀

  1. Felicitari, Creve, esti un om deosebit. 🙂 Sunt la fel de placut surprinsa si impresionata de reactia ta precum a fost irlandezul simpatic din articol. Pacat ca nu se face primavara cu o floare… 😦

      1. Eu am avut parte de o surpriza de genul, cu un tip ceva mai tanar decat tine si am ramas socata. Nici acum nu mi-am revenit. :)) 😛 Ideea e ca daca unii te considera fraier daca esti corect. 😦

Aici discutăm ideea în sine, nu persoana care o exprimă.

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s