De curând am realizat ceva. Făcându-mi rugăciunea înainte de culcare am realizat că uneori dorințele devin realitate. Nu degeaba se spune să ai grijă ce îți dorești. Mi-am amintit cum în urmă cu câțiva ani mă rugam pentru anumite lucruri pentru care astăzi nu mai este nevoie să mă rog. Adică trebuie să mă rog dar cu alt scop. Dacă înainte mă rugam ca ele să se împlinească, astăzi trebuie să mă rog pentru ele ca să rămână. Nu știu câți dintre voi ați simțit că unele lucruri pe care le doreați s-au împlinit și în momentul ăla ați știut că trebuie să apreciați lucrurile alea și să fiți recunoscători. Poate că unii dintre voi ați spune că ați muncit pentru tot și că nu aveți de ce să fiți recunoscători, dar dacă te gândești puțin realizezi că simplul fapt că dimineața ești apt pentru o nouă zi este un miracol. Viața în sine este o minune și ceva pe care noi nu putem să o controlăm. Deci trebuie să fim recunoscători că reușim să vedem împlinindu-se unele dorințe ale noastre. Să dau un exemplu de dorință împlinită. Locul de muncă. Înainte mă rugam să mă pot angaja și părea ceva atât de greu de realizat mai ales că terminasem facultatea cumva exact când se cam anunța criza economică. Și uite că astăzi am un loc de muncă stabil pentru care sunt recunoscător mai ales când mă gândesc că mulți și-ar dori un loc de muncă și nu îl au. Noi de multe ori nu apreciem ceea ce avem deși unele lucruri ni le-am dorit foarte mult până ca ele să se împlinească. Asta poate că se întâmplă din cauză că uităm de unde am plecat și cât de mult ne doream lucrurile pe care le avem. Atât de mult ne obișnuim cu ce avem încât ajungem să credem că tot ce avem este ceva banal și care este absolut normal să avem. Dar dacă am sta să analizăm lucrurile mai bine am observa că de fapt alta e situația.
Nu știu cum sunteți voi. Vi s-au îndeplinit unele dorințele? Dacă le-ați văzut împlinite, cum le vedeți acum?
Terasa cu bloggeri 
Mie mi s-au implinit 3 dorinte in vara aceasta as putea spune chiar 4, si la una am sperat ani buni nu neaparat rugandu-ma…dar gandurile erau spre El si rapsunsul asteptat era de la el, apoi am inteles ca trebuie sa renunt, ca nu tine de mine, dar cu putin timp in urma, (nu e vorba de cele din vara, ci de cea a a4a 😀 ) am observat o schimbare care are legatura cu dorinta mea si pot spune ca intr-un fel se indeplineste…nu in felul in care am vrut eu..dar e un inceput si niciodata nu se stie ce va urma…insa e clar ca El e in control.
Da, legat de cele din vara, pentru una din ele m-am rugat 2 ani jumate şi pentru alta un an… am avut parte de o asteptare ucigatoare si de multe descurajari, piedici dar aveam credinta…si acum ca le am e ciudat… cand ma gandesc de unde am plecat nu imi vine sa cred cat de mult am putut sa sper si sa cred…chiar nu-mi vine. Daca ar trebui sa am o asemenea credinta din nou nu stiu daca as avea-o…
Cititind articolul tau m-am intristat si asta pentru ca eu multumesc pt multe lucruri dar in ultima vreme nu am multumit pt dorintele implinite…ceea ce o sa se schimbe…
Deci, multumesc pentru gandurile tale, au fost de ajutor si scuze pt comentariul kilometric 😀
Nu trebuie să îți ceri scuze pentru ceva bun 😛 E un lucru foarte mare să realizezi că ai primit ce ți-ai dorit și să știi să fi recunoscător 😛 Mă bucur dacă ce am zis eu mai sus te-a ajutat în vreun fel 🙂
Eu una sunt teribil de incantata si chiar recunoscatoare pentru dorinta implinita, cea cu serviciul, una din cele mai importante. Din pacate jobul meu nu e unul stabil… Asta imi doresc cel mai mult, asta mi-ar schimba viata dar in domeniul meu e foarte greu de obtinut.
Nu sunt genul de persoana care considera ca totul i se cuvine. De fapt, detest astfel de oameni.
Am sperat asta vara sa ma pot intoarce in Croatia, sa am si eu o vacanta. Nu s-a putut… Si nici nu cred ca o sa se mai poata vreodata. Cel putin nu in viitorul apropiat.
Dar și când o să se poată să te întorci în Croația să vezi încântare 😀 Cine o să sară până în tavan de fericire? :))
Eu o sa fiu mai sentimentala. Am avut momente in care am fost recunoscatoare pentru lucrurile pe care le-am dobindit, dar in general dupa ce treceau greutatile, in momente cheie. Mai pregnant am simtit-o cand l-am cunoscut pe prietenul meu si mi-am dat seama cat de rar se gasesc in lumea asta oameni care sa se potriveasca atat de bine, pe atatea nivele. Mi-am dat seama cat de norocoasa sunt si asta mi-a facut sa fiu mai umila, pentru ca stiu ca altii poate cauta toata viata si nu gasesc asa ceva. Si cum am ajuns sa stau in alt oras, mai departe de casa, am ajuns sa fiu recunoscatoare si pentru greutati, ca imi da Doamne Doamne putere sa pot sa trec peste ele si sa fiu mai buna data viitoare. Si asta e lucru mare. Si stii ce-am observat? De cand sunt recunoscatoare fata de lucrurile astea marunte, si viata se schimba, atitudinea fata de ea.
Dacă ești recunoșcătoare pentru tot nu faci altceva decât să te bucuri mai mult de viață, chiar și de lucrurile care par banale în mod normal 😛
cand dorintele devin realitate, atunci trebuie sa avem grija sa le pastram si evident sa ne gandm la alte dorinte noi!
Altele noi care, (de ce nu?), să le completeze pe cele deja împlinite.